Fii răbdător faţă de mine, a strigat robul în timp ce-i cerşea tovarăşului său de robie mila (Matei 18:29).
Acesta este de asemenea strigătul nerostit care vine la noi, ca soţii şi mame, de la cei cu care avem de-a face zi de zi. Dar, dacă vrem să auzim acel strigăt, trebuie să fim sensibile în duhurile noastre, pentru că este nerostit.
Poate copiii noştri deprind greu ceva ce noi am încercat în mod repetat să-i învăţăm, şi suntem dureros de tentate să devenim nerăbdătoare cu ei.
Dacă am putea auzi strigătul lor nerostit, spunând: Fii răbdătoare cu mine, încerc tot posibilul să fac bine, atunci ne-ar fi mai uşor să biruim ispita de a ne mânia pe ei.
Poate servitoarea care ne ajută la treburile casei este oarecum neîndemânatică, şi nu atât de curată cât am vrea noi să fie, şi suntem ipsitiţi să fim dure cu ea. Dar strigătul ei nerostit este: Fii răbdătoare cu mine. Mai dă-mi o şansă şi mă voi îndrepta şi noi avem o altă ocazie să fim mai blânde.
Sau se poate ca părinţii noştri bătrâni, fiind neputincioşi şi infirmi, să fie acum dependenţi de noi. Strigătul lor slab, nerostit este de asemenea Fii răbdătoare cu mine. Nu vreau să te necăjesc, dar acum am nevoie de ajutorul tău.
Dacă suntem sensibile la sentimentele lor, vom auzi strigătul lor şi și vom ajuta, fără să-i privăm de demnitatea lor şi fără să-i lăsăm să-şi simtă dependenţa.
Poate comportamentul surorilor noastre din biserică este o încercare pentru noi. Strigătul lor nerostit este acelaşi: Fii răbdătoare cu mine. Încă îmi lipseşte multă înţelepciune. Vom realiza atunci că şi ele, la fel ca noi, luptă spre perfecţiune.
În astfel de situaţii vom simţi o pornire în carnea noastră să fim ca acel rob nemilostiv. Totuşi, acelea sunt exact momentele când trebuie să ne amintim iarăşi cât de mult am fost noi iertate de Dumnezeu şi cât de răbdători au fost alţii cu prostiile noastre.
Va trebui deci să avem urechile spirituale acordate tot timpul ca să auzim strigătul pentru răbdare al robilor împreună cu noi și tineri şi bătrâni.
Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi, întregi şi să nu duceţi lipsă de nimic. (Iacov 1:4).
