Cum stai cu disciplina în domeniile din viaţa ta? Care îţi sunt prioritățile? Eu, de când l-am cunoscut pe Dumnezeu, am învățat un lucru esenţial în viaţă: Dumnezeu este şi trebuie să fie prioritatea nr.1 în tot şi toate, apoi toate celelalte: familia, lucrul, cariera. Deşi nu-i deloc uşor, pentru că suntem într-o luptă continuă cu noi înşine, cu firea, trebuie să ne dăm silinţa cu ajutorul Domnului să fim disciplinați, ordonaţi în priorități şi în administrarea timpului.
Ce facem, cum administrăm timpul pe care Dumnezeu ni l-a dăruit? “Răscumpăraţi vremea căci zilele sunt rele” Efeseni 5:16. Într-o rapidă analiză se vede clar cât timp investim noi în lucrurile lui Dumnezeu (rugăciune, Cuvânt, post, mărturie, dăruire, slujire, biserică…) şi cât timp folosim ca să alergăm după poftele şi plăcerile noastre lumeşti, fireşti (filme, telenovele, politică, sport, jocuri….). Când ţi-ai predat viaţa Lui eşti înnoit şi nu mai poţi să fii la fel ca înainte. Nu mai poţi să ai aceleaşi plăceri, nu mai poţi să faci ce vrei, să ai aceeași prieteni, anturaje, să te uiţi tot la aceleași filme. Trebuie să fie totul nou în şi la tine, după placul lui Dumnezeu. Avem nevoie de obiceiuri bune care să le elimine pe cele vechi şi rele. Şi aici este luptă, “căci firea pământească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul împotriva firii pământești” Galateni 5:17.
În viața de sportiv am fost învăţat încă de mic, că fără o disciplină riguroasă, fără pregătire sârguincioasă şi fără hrană sănătoasă şi echilibrată nu poţi avea biruinţă. Dar noi prin harul Domnului, am fost răscumpăraţi prin jertfa scumpă şi de mare preţ a Domnului Isus Hristos şi de aceea cu atât mai mult se cade să fim disciplinaţi, sănătoși nu doar fizic, ci şi pe plan spiritual.
La fel ca şi trupul nostru, sufletul nostru trebuie hrănit sănătos dis de dimineață prin Cuvânt, prin rugăciune, în așteptarea instrucțiunilor Tatălui Ceresc pentru o nouă zi în voia Domnului. Doar prin rugăciune şi Cuvânt zi de zi, în mod constant, indiferent de circumstanţe şi împrejurări, mintea noastră înnoită de Duhul Sfânt primeşte seva proaspătă şi sănătoasă. Gândurile şi dorinţele noastre sunt controlate şi disciplinate prin Hristos pentru a nu fi denaturate de duşmanii noștri: firea, lumea, Satana. Cu cât ai mai multă părtăşie cu Domnul cu atât mai repede biruieşti răul şi păcatul din mintea şi din sufletul tău. Cu ce te hrăneşti şi cât, aceea şi ești! Chiar şi în slujirea noastră în biserică mai presus de toate trebuie să fie slava şi gloria Domnului, nu imaginea sau profesionalismul nostru. Trebuie să avem o inimă curată şi o motivaţie corectă. Trebuie să fi petrecut înainte timp de calitate în rugăciune şi Cuvânt cu Domnul. Călăuzirea Duhului Sfânt este strâns legată de pregătirea în rugăciune şi Cuvânt. Noi trebuie să vorbim, să cântăm, să recităm nu doar minţilor oamenilor, ci în toate să avem impact. Tot ce facem trebuie să atingă inimile oamenilor prin puterea Duhului Sfânt. Vorbirea să fie armonizată perfect cu trăirea. Mai mult decât a sluji, de a face ceva pentru Dumnezeu, trebuie să ne dorim să fim asemenea Domnului Isus. Dumnezeu doreşte părtăşie zi de zi cu noi, în orice loc. Doar noi Îl aducem cu adevărat şi în biserică dacă am trăit şi am umblat cu El şi în cursul săptămânii peste tot.
Din vaga mea experiență am învățat că cel mai mare dușman suntem chiar noi înşine. Nu putem avea biruinţă dacă lenevim fizic şi spiritual. Dacă nu perseverăm în disciplină spirituală şi în organizarea timpului nostru, nu ne putem aștepta la o credinţă vie şi puternică. Vom fi vulnerabili şi vom fi o pradă uşoară vrăjmaşului care ne va umple mintea şi inima de nimicuri, îngrijorări şi întrebări fără rost. Dacă nu suntem conştienţi şi nu ne ocupăm la timp de aceste lucruri (care par inofensive), ne vor conduce la împietrirea inimii şi chiar la cădere spirituală. Ştim atâtea lucruri, dar din păcate nu le împlinim şi nu le trăim. Calea îngustă poate fi urmată doar de cei disciplinaţi! Doar oamenii sănătoşi din punct de vedere spiritual (o minte şi o inimă curată), oamenii antrenaţi de Duhul Sfânt în rugăciune, Cuvânt şi post au o credinţă vie şi puternică. Ei pot ţine cerurile deschise accesând prezenţa şi slava Domnului. Fără autodisciplină şi luptă nu-i credință, nu-i biruinţa şi nu-i cunună!
“Noi muncim, în adevăr, şi ne luptăm, pentru că ne-am pus nădejdea în Dumnezeul cel viu, care este Mântuitorul tuturor oamenilor, şi mai ales al celor credincioşi.” (1 Timotei 4:10)
