Dumnezeu l-a chemat pe Avraam (Gen. 12:2-3) și i-a încredințat o misiune care a schimbat lumea, o misiune care a dat naștere poporului lui Dumnezeu, o misiune prin care s-a creat contextul venirii lui Mesia în lume, o misiune prin care am primit revelația divină în forma Bibliei. Astăzi, după aproximativ 4000 de ani de când Dumnezeu a promis aceste lucruri lui Avraam, ele sunt deja realitate.
1. Israelul a ajuns o țară mare (2a). Deși este o țară mică a ajuns în centrul atenției, Ierusalimul fiind cea mai disputată bucată de pământ.Istoria acestui popor pendulează între distrugere și reconstructie:
a) Au fost 430 de ani robi în Egipt, însă Dumnezeu i-a eliberat prin Moise.
b) Cele 10 seminții ale Regatului de Nord au fost împrăștiate în lume de puternica armată asiriană în anii 722 AD
c) În anul 586, cele două seminții din Regatul de Sud au fost prizoniere pentru 70 de ani în Babilon.
d) Țara a fost distrusă, Templul a fost ars și poporul evreu împrăștiat peste tot în lume pentru aproape 19 secole.
e) În anul 1948, prin intermediul Națiunilor Unite, evreii au reușit să refacă statul Israel modern.
f) Majoritatea națiunilor dimprejur au luptat ca să împiedice Israelul să existe: în 1948, 1956, 1967 și apoi în anul 1973. Israelul, o țară mică, a luptat în război cu cinci națiuni în același timp și, totuși, nu numai că a supraviețuit, dar și-a extins teritoriile.
g) În anul 1967, prin război, evreii au recucerit Ierusalimul, capitala istorică, creată cu 3000 de ani înainte de David.
2. Avraam este binecuvântat de Dumnezeu (2b). El a avut două mari calități: credința și ascultarea.
a) La aproximativ 350 de ani de la potop, Dumnezeu a încheiat legământul de părtăşie cu Avraam, făcându-i în mod explicit câteva promisiuni: Dumnezeu va fi pentru Avraam scut și răsplată (Gen. 15:1); Avraam va avea mulţi descendenţi (Gen. 15:5); Țara Canaanului va fi moştenirea lui (Gen. 15:7).
b) Avraam a crezut promisiunile lui Dumnezeu, le-a împlinit și toate acestea i-au fost socotite ca neprihănire (Gen. 15:6).
c) Pe lângă credință, Dumnezeu i-a cerut lui Avraam să trăiască în ascultare, condiţie a continuării binecuvântărilor legământului.
d) Dumnezeu i-a încercat credința lui Avraam, cerându-i să-și jertfească fiul, pe Isaac.
e) Dumnezeu a poruncit în mod explicit lui Avraam şi urmaşilor săi să aibă grijă ca fiecare nou-născut de parte bărbătească din casa sa să fie tăiat împrejur (Gen. 17:9-13), ca un semn al legământului.
3. Avraam este un nume mare (2c). El este respectat în cele trei mari culte monoteiste: Iudaism, Creștinism și Islamism. Evreii își trag arborele genealogic începând cu Avraam.
4. Dumnezeu va binecuvânta națiunile prin Avraam (2d). Toți oamenii vor să fie binecuvântați: “Voi face din tine un neam mare și te voi binecuvânta”, însă puțini aleg să fie o binecuvântare; “îți voi face un nume mare și vei fi o binecuvântare”.
Dumnezeu ne binecuvântează ca să binecuvântăm. Altruismul trebuie să învingă egoismul. Suntem o binecuvântare atunci când împărțim cu oamenii din jurul nostru resursele primite de la Dumnezeu, atunci când ne cheltuim pentru înaintarea Impărăției lui Dumnezeu pe pământ. Nu este nimic de la noi, ci doar dăm din ce am primit.