Dumnezeu vrea să ne bucurăm de viață. În Ioan 10:10 scrie că Isus a murit pentru noi ”ca să avem viață din belșug (care dă peste)” (Biblia Amplificată). Se pare că sunt atât de mulți oameni care spun că sunt creștini și cred în Isus, dar care nu se bucură de viață. Este tragic să credem că Isus a plătit prețul pentru păcatele noastre, că a suferit pentru această jertfă și că încă mai sunt creștini care se luptă doar ca să trăiască de pe o zi pe alta.
Cheia pentru a avea o viață din belșug în Hristos este să trăiești prin harul lui Dumnezeu, prin credință. Harul este puterea Lui care lucrează în noi și ne ajută să facem ceea ce avem de făcut în viață.
Când încercăm să facem totul prin propriile noastre puteri și-L scoatem pe Dumnezeu din ecuație, ajungem să ne simțim epuizați și frustrați din cauza greșelilor noastre. Când ne bazăm pe Dumnezeu, atunci intrăm în odihna Lui și putem să ne bucurăm de viața pe care o avem, indiferent de circumstanțele în care ne aflăm.
În Evrei 4:9-11 (Biblia Amplificată) scrie: ”Rămâne dar o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul (adevărat) lui Dumnezeu. Fiindcă cine intră în odihna Lui (Dumnezeu) se odihneşte şi el de (greutatea și durerea) lucrările lui…Să ne grăbim dar să intrăm în odihna aceasta (a lui Dumnezeu, să o cunoaștem și să o experimentăm)…”
Odihna lui Dumnezeu nu se referă la a lua o pauză de la muncă- este o pauză în timp ce continui să lucrezi. Înseamnă să fii partener cu Dumnezeu ca să faci ceea ce El te cheamă să faci prin harul Lui, lăsând în grija Lui ceea ce nu poți să faci, încrezându-te că El se va ocupa de nevoia ta. În Evrei 4:3 scrie: ”Noi, fiindcă am crezut (am aderat, am crezut și ne-am încrezut în Dumnezeu), intrăm în ‘odihnă’…” Începem prin a crede.
Când doar încercăm să credem, nu intrăm în odihna lui Dumnezeu. Dar când credem, avem odihnă deplină în El. A trăi prin credință nu este o luptă- este odihnă. Putem să intrăm în odihna lui Dumnezeu în fiecare domeniu al vieții noastre.
Am descoperit că stresul din viață este cauzat de modul în care abordăm circumstanțele și atitudinea pe care o avem față de ele. A fost un moment decisiv când mi-am dat seama că lumea probabil că nu se va schimba niciodată, dar puteam să învăț cum să schimb modul în care mă ocup de situațiile provocatoare.
O soluție este să știm, ca și persoane care credem în Hristos, că suntem parteneri cu Dumnezeu- avem o parte de făcut și El are o parte în tot ce ne cheamă să facem. Când nu ne facem partea noastră și încercăm să facem partea Sa, atunci suntem cuprinși de îngrijorare, teamă, frică, nu avem pace și nici bucurie.
Lucrul acesta se întâmplă uneori pentru că noi considerăm că Dumnezeu are nevoie de ajutorul nostru. Medităm la problemă- ne îngrijorăm, încercăm să găsim o soluție. Este ca și cum I-am spune lui Dumnezeu: ”Cred că ai nevoie de ajutorul meu. Doamne, nu sunt sigur că poți să te ocupi de situația asta.”
Trebuie să ne dăm seama că îngrijorarea este inutilă! Este ca și cum am sta într-un balansoar, balansându-te toată ziua, epuizându-ne, fără să ajungem niciunde. A ne încrede în Dumnezeu înseamnă să nu ne mai îngrijorăm, să nu mai fim neliniștiți și să intrăm în odihna Lui având credința unui copil- trăim prin har, prin credință!
Efeseni 2:8-9 sunt niște versete minunate care spun că suntem mântuiți prin har. Intrăm într-o relație cu Dumnezeu și primim planurile Sale pentru viața noastră tot așa cum primim și mântuirea: prin har, prin credință. Acest lucru este posibil deoarece Isus a fost jertfa perfectă pentru noi când Și-a dat viața, anulând vina și condamnarea, plătind pentru păcatele noastre. Printr-o relație personală cu Isus, accesăm harul lui Dumnezeu ca să putem să facem ceea ce El ne cheamă să facem.
Este uimitor să știm că Dumnezeu este tot timpul cu noi, că ne oferă harul Lui pentru tot ce avem nevoie să facem în viață. Încredeți-vă astăzi în dragostea necondiționată a lui Dumnezeu. Faceți ceea ce ține de voi și lăsați în grija Lui celelalte lucruri. Când ajungeți să fiți frustrați și vă simțiți copleșiți, când simțiți că nu mai puteți, nu uitați să vă opriți și să priviți la El, nu uitați să intrați din nou în odihna Lui.
