Căsnicia „fără viață” începe cu manifestări de dragoste romantică și aşteptări înalte, însă la scurt timp se schimbă ceva. Cei doi parcă uită să mai continue cu atenţiile de la început și încep să-și pună întrebarea: „De ce m-am căsătorit?”.
Ce este căsnicia „fără viață”?
Astăzi, din ce în ce mai multe persoane aleg să trăiască singure, poate chiar să îmbătrânească singure. De ce? Pentru că viața în doi presupune un „stres prea mare”. Ei observă că prea multe persoane de 30-40 de ani aleg calea divorțului și implicit calvarul partajului, custodia copilului etc. Deci, stres inutil!
Sociologul american, Eric Klinenberg constată: „Cu ceva vreme în urmă, dacă cineva nu era mulțumit de soțul sau de soția sa și voia să divorțeze, trebuia să-și justifice decizia. Azi, e invers: dacă nu ești împlinit în casnicia ta, trebuie să-ți justifici rămânerea, din cauza presiunii culturale mari în direcția căutării fericirii personale“.
De ce se ajunge aici? Pentru că unele căsnicii devin căsătorii de conveniență, iar multe altele ajung „fără viață”. O astfel de căsnicie începe cu manifestări de dragoste romantică și aşteptări înalte, însă la scurt timp se schimbă ceva. Cei doi parcă uită să mai continue cu atenţiile de la început și încep să-și pună întrebarea: „De ce m-am căsătorit?”
Cum arată o căsnicie fără viață?
Într-o astfel de căsnicie, în general, „ea” se căsătorește cu ideea că Făt-Frumos le va face să se simtă la fel de bine ca în perioada curteniei. Însă, la scurt timp, nevoile emoționale nu-i mai sunt împlinite și se refugiază în copii. Nu se mai preocupă de aspectul fizic. Important este/sunt copilul/copiii.Pe „el” l-a iubit, dar acum a devenit un străin. De aceea, nu o interesează să petreacă timp cu „el” sau cu ceea ce propune „el”.
De obicei, „ele” tind să aibă fantezii romantice cultivate de societate şi mass-media. Prin urmare, caută iubirea vieții în „cineva” care le iubeșste sau le-a iubit în tinerețe sau adolescență. Din Făt-Frumos, „el” se transformă în dușmanul numărul unu. Tocmai de aceea, „ea” va căuta un alt Făt-Frumos. Problema este că, după cinci ani, noul Făt-Frumos se va transforma în dușmanul numărul unu.
Într-o astfel de căsnicie, „el” îi făcea viaţa mai frumoasă, chiar dacă nu aveau foarte multe în comun. După căsătorie, nu mai face asta! Din nefericire, „ei” tind să se comporte eroic doar atunci când au ceva de câştigat. După nuntă ei își îndreaptă atenția către alte „cuceriri”: obiective academice, promovarea în carieră, etc. Deși îşi iubesc soţiile, însă nu caută să le satisfacă nevoile emoţionale. De asemenea, „ei” nu realizează cât de important este să petreacă foarte mult timp împreună.
În jurul vârstei de 40-55 ani, mulți dintre „ei” cred că sentimentul de neîmplinire se datorează faptului că s-au căsătorit cu femeia nepotrivită. Prin urmare, divorţează şi îşi caută fie o femeie tânără şi atrăgătoare, fie „marea dragoste” din tinerețe. După 5 ani însă, „ei” constată că și actuala căsătorie devine fără viață.
Ce este de făcut?
Dacă realizezi că te afli într-o astfel de căsnicie, trebuie să știi că, deși pare de nerecuperat, o astfel de căsnicie poate fi salvată. Pentru aceasta, trebuie să evaluați cauzele care au dus la această stare și să le eliminați sau să le îmbunătățiți. În general, cauzele sunt următoarele:
- nu v-ați luat mai mult timp ca să vă cunoașteți mai bine unul cu altul ca să realizați că sunteți doi oameni diferiţi, cu aşteptări şi nevoi diferite
- probabil că v-ați căsătorit prea repede, înainte de a învăţa să vă comunicați nevoile.
- nu ați înţeles importanţa continuării curteniei, chiar și după căsătorie.
Prin urmare, chiar dacă aveți așteptări și nevoi diferite puteți găsi un plan comun prin care să vă împliniți aceste nevoi. Atențiile mici vor reaprinde „focul” dragostei. Încetați să vă mai puneți întrebarea: „De ce m-am căsătorit!”. Comunicați și respectați-vă unul pe altul!
