Cei mai mulți creștini își pun deseori următoarea întrebare: Ce trebuie să fac după ce sunt mântuit? Răspunsul fiecaruia la această întrebare hotărăște ce fel de creștin va fi restul vieții.
O parte dintre oamenii care merg la biserică cred că scopul lui Dumnezeu este să-i scape de iad prin moartea înlocuitoare a lui Isus Cristos, însă aceasta este o înțelegere umanistă a scopului divin. Scopul lui Dumnezeu în răscumpărarea omenirii s-a bazat pe nădejdea că aceștia Îi vor permite să creeze asemănarea cu Cristos în viețile lor. ,,Am fost răstignit împreună cu Hristos şi trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine…” (Gal. 2:20). Mulți creștini nu au curajul să-și aducă natura veche (firea pământească) la judecata crucii lui Cristos, motiv pentru care rămân conduși de natura lor păcătoasă, deși s-au botezat și merg regulat la biserică.
Cel mai bun exemplu sunt cele două liste scrise de Pavel în Gal. 5:19-23. Prima listă descrisă în versetele 19-21 face referire la faptele firii pământeşti. Aceste fapte îi reprezintă pe oamenii nemântuiți, însă în urma convertirii, și pe măsură ce cresc spiritual, creștinii născuți din nou trebuie să le elimine din viețile lor. A doua listă face referire la faptele Duhului – versetele 22-23.
Creşterea spirituală este definită de prezenţa și lucrarea Duhului Sfânt care rodește sfințenia în viața credinciosului. Din nefericire există două modele de a trăi viața creștină:
- După îndemnurile firii pământești, a naturii vechi și păcătoase (Romani 8:a).
- După îndemnurile Duhului, a noii naturi în Cristos (Romani 8:5b). Există multe concepții greșite cu privire la creșterea spirituală în Cristos:
1) Maturizarea spirituală vine de la sine.
2) Este doar pentru creștinii care slujesc.
3) Se întâmplă instantaneu în momentul convertirii.
4) Este direct proporțională cu ceea ce știu din Biblie. Mântuitorul spunea: ,,Īi veți cunoaște după roadele lor” (Matei 7:16).
5) Maturitatea este doar o problemă personală. Fiecare creștin născut din nou este parte a Trupului lui Isus Cristos, creștinismul fiind religia unității, a părtășiei, a relaționării spirituale.
6) Maturitatea spirituală se realizează doar prin studiul Bibliei. Adevărul este că maturizarea spirituală este un angajament personal, este un proces continuu și nu are loc peste noapte, dezvoltă caracterul și îl sfințește pe omul credincios.
Ce resurse au creștinii să crească spiritual?
1) Duhul Sfânt a fost trimis să-i ajute.
2) Dumnezeu a dat slujitori Bisericii Sale: ,,Şi El a dat pe unii apostoli, pe alţii proroci, pe alţii evanghelişti, pe alţii păstori şi învăţători pentru desăvârşirea sfinţilor…” (Efes 4:11-15).
3) Trebuie să folosească armura spirituală:
a) Adevărul este ca o cingătoare.
b) Neprihănirea este ca o platoşă.
c) Încălțămintea este ca pasiunea Evangheliei.
d) Credinţa este ca un scut.
e) Mântuirea este ca un coif.
f) Duhul este ca o sabie.
Dovada că suntem ai Lui este dată de faptul că suntem ca El: ,,Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiți și voi sfinți în toată purtarea voastră. Căci este scris: ,,Fiți sfinți, căci Eu sunt sfânt.” (1 Petru 1:15-16) Speranța că vom fi cu El depinde de asemănarea cu El: ,,Urmăriți pacea cu toți și sfințirea, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evrei 12:14).
Trecerea timpului nu ne maturizează spiritual, doar ne îmbătrânește. Maturizarea spirituală este rodul apropierii de Dumnezeu, a rămânerii plin și călăuzit de Duhul Sfânt, a lepădării de sine și a renunțării la lume.
