Sărbătoarea floriilor e dedicată lui Isus. Este o sărbătoare a minunilor în lanț. Ucenicii au ascultat necondiționat de Domnul. S-au dus în satul învecinat și au luat măgărușul. Stăpânul lui a ascultat și el și a lăsat animalul să plece. Măgărușul a ascultat și el și s-a dus cu ucenicii.
Dacă găsiți un măgăruș undeva, vreodată, vă invit să-l faceți să plece cu voi. Nu degeaba sunt animale cunoscute ca fiind încăpățânate. Noi avem simțul proprietății. Câți și-ar lăsa un animal să plece cu un necunoscut care îți zice că are Dumnezeu nevoie de el?!
Sărbătoarea floriilor este o sărbătoare a ascultării necondiționate. Ucenicii n-au cerut lui Isus o hartă ca să se ghideze. Au făcut întocmai după cum le-a zis. Avram a ascultat necondiționat de Dumnezeu când acesta l-a trimis cu Isac ca să-l aducă jertfă. Leproșii s-au dus să caute un preot chiar dacă în momentul când au plecat din fața lui Hristos nu erau vindecați. Saul, nu a ascultat și a fost lepădat. Judecați voi…
Ascultarea de Hristos aduce binecuvântare. Să asculți de El chiar și când nu înțelegi. E mare lucru. Dovedești că ai credință. Iar Dumnezeu răsplătește credința.
Sărbătoarea floriilor este sărbătoarea curățirii. Hristos s-a dus în templu și a găsit păcat și gunoi. Noi suntem Templul Duhului Sfânt. Trebuie să-L lăsăm pe Hristos să dea afară răutatea, compromisul, minciuna, curvia, clevetirea, bârfa și altele ca ele. Nu poate crește o floare frumoasă în gunoi ci numai pe un pământ curat. Lăsați-L pe Dumnezeu să curețe chiar dacă doare. Mai bine suferim un pic acum decât o veșnicie după.
După ce a curățit templul, la Hristos au venit niște oameni bolnavi și au fost vindecați. Au prins ultimul tren. Dar nu puteau fi vindecați înainte. Curăția sufletului are importanța cea mai mare. Dacă sufletul e curat ajungi în rai. Iar dacă inima e curată și trupul e curat. Invers nu e valabil.
Floriile sunt frumoase dacă ne gândim la oameni. Hristos însă știa că atunci când intră în Ierusalim nu va mai ieși viu de acolo. Dar știa că dacă un grăunte moare se va întoarce cu rod. Dacă nu murea El, cerul era fără noi.
Acum avem șansa să ne bucurăm și să știm ce sărbătorim. Crengile de copaci înfloriți și ramurile de finic se veștejesc repede. Inima omului este înșelătoare. Azi L-au lăudat, iar mâine L-au condamnat. Așa e și azi. Promiți în apa botezului că-L vei urma toată viața, mâine uiți de Hristos. Promiți că îți vei iubi soția toată viața, iar mâine te desparți.Hristos plângea pentru cetate, dar nu zidurile îl dureau. El vedea răutatea din noi, necredința din noi, lipsa de dorință de a lupta pentru valori, spărturi, vedea inimi rănite și nimeni să le vindece, minciuni și înșelăciuni…
Floriile… Ziua în care Hristos ne-a ales pe noi…
