Cartea Iona prezintă istoria unui om pe care Dumnezeu l-a chemat să slujească, a unui om care refuză să slujească, a unui om care slujește doar constrâns. Iona s-a născut in Amitai, la aprox. 5 km de Nazaretul Galileii, fiind unul dintre ucenicii lui Elisei, contemporan cu Naum. Iona a trăit în Regatul de Nord şi a profeţit despre prosperitatea de care Israel s-a bucurat în zilele lui Ieroboam (2 Regi 14:25).
Cartea Iona a fost scrisa în jurul anilor 730 AD, iar profetul Iona a slujit în timpul împăratului Ieroboam al 2-lea. Cele 4 capitole ale cărţii însumează 48 de versete și prezintă patru etape ale procesului disciplinării lui Iona:
1) Experiența lui Iona cu furtuna.
2) Experiența lui Iona cu peştele.
3) Experiența lui Iona cu oraşul Ninive.
4) Experiența lui Iona cu Dumnezeu.
Cartea lui Iona este cea mai mare revelaţie din Vechiul Testament cu privire la harul lui Dumnezeu care mântuiește și păcătoşi dintre neevrei. În această carte sunt multe lecţii practice:
1) Prima este că vedem declinul uman și măreția răbdării, iubirii și restaurării divine.
2) Atunci când suntem neascultători de Dumnezeu, încercăm să fugim de El (1:3).
3) Ca o consecință inevitabilă a păcatului, omul își pierde pacea (1:4).
4) Această stare de vinovăție, frustare și răzvrătire îi afectează pe toţi oamenii din jur (1:5).
5) Este ciudat că omul care a provocat nenorocirea (în cazul lui Iona, furtuna) este nepăsător și iresponsabil de ceea ce a făcut (1:5).
6). Dreptatea lui Dumnezeu îl confruntă pe omul vinovat (1:8). Iona este constrâns de experiențele în care Dumnezeu îl implică, să-și recunoască propria vinovăție, rostindu-și singur sentința (1:9).
7) Lecția acestei experiențe a profetului Iona este că diavolul îl expune public, după ce l-a ademenit să păcătuiască, promițându-i că nu o să știe nimeni (1:10).
8) Ceea ce este impresionant în experiența lui Iona este faptul că Dumnezeu poate să câştige oameni la mântuire chiar şi prin slujirea unor mesageri nedemni (1:16).
Dumnezeu îl trimite pe Iona în slujbă la Ninive, însă el își permite să aleagă Tarsul, neascultându-L pe Dumnezeu. Iona nu se mai vede un rob care trebuie să asculte, ci un domn care are de ales.
1. De ce nu a vrut Iona să meargă la Ninive?
a) pierderea confortului;
b) confruntarea cu dușmanii asirieni;
c) riscuri foarte mari;
d) pierderea oportunității răzbunării
2. De ce a ales Iona să meargă la Tars?
a) Mândria, puterea, slava: ,,Căci este o zi a Domnului oştirilor împotriva oricărui om mândru şi trufaş, împotriva oricui se înalţă, ca să fie plecat: împotriva tuturor corăbiilor din Tarsis şi împotriva tuturor lucrurilor plăcute la vedere. Mândria omului va fi smerită şi trufia oamenilor va fi plecată” (Isaia 2:16-17);
b) Afaceri, bogății, relații: ,,Corăbiile din Tars îţi aduceau mărfurile pe mare; erai în culmea bogăţiei şi slavei, în inima mărilor! Când ieşeau mărfurile tale pe mări, săturai un mare număr de popoare; cu belşugul avuţiilor şi mărfurilor tale, îmbogăţeai pe împăraţii pământului. Acum însă eşti sfărâmat de mări, negoţul tău a pierit în adâncimea apelor şi toată mulţimea ta de oameni s-a cufundat odată cu tine!” (Ezechiel 27:25, 33-34)
Pentru noi Ninive este în familie, este la lucru, este în slujbă, este în vizite la spital, este în închinare, este în dărnicie, este oriunde ne trimite Dumnezeu. Tarsul este marea alternativă, este marea ispită, este marea noastră alegere, este libertatea de a ne îndepărta de Dumnezeu cu buzunarele pline de argumente. Duminca, Ninive este la Biserică, Tarsul este… în altă parte, oriunde în altă parte. În ce direcție mergi acum?
