Un ciclist a câștigat de curând o cursă pe șosea și a dedicat victoria lui Isus. Comentatorii, amuzați, au făcut fel de fel de declarații. A doua zi de cursă, a câștigat iar. Toți se întrebau dacă ciclistul va mai mulțumi lui Dumnezeu.
Oamenilor li se pare caraghios să-i mulțumești lui Dumnezeu pentru biruința în munca pe care o depui. Ei nu-și dau seama că nu poți face nimic fără Hristos. În orice muncă pe care o faci, fie de la birou, fie fizică, fie sportivă, trebuie să-I mulțumești lui Hristos. Tu ai fost binecuvântat să ai mâini și picioare. Mulți oameni și-ar dori doar să meargă și nu pot să o facă.
Să-I mulțumești lui Dumnezeu și când nu îți iese ceva. Celor mai mulți nu ne ies toate așa cum vrem, dar asta nu înseamnă că nu avem valoare sau că suntem nebinecuvântați. Binecuvântarea constă în primul rând în valoarea spirituală care se acumulează în viața ta.
Să-I mulțumești lui Dumenzeu că nu te doare nimic, dacă nu te doare. Sunt unii oameni care au dureri ce pot fi cu greu descrise în cuvinte. Psalmistul spunea că Îi mulțumește lui Dumnezeu chiar și în necazuri, pentru că El și acolo este cu noi.
Să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru lucrurile pe care le avem. Unii se cred prea spirituali și spun că lucrurile nu contează. Ei bine, lucrurile pe care tot Dumnezeu ni le-a dat, le avem ca să le folosim, să ne ajute și să nu fim obsedați de ele.
Nu uitați să mulțumiți pentru oamenii de lângă voi. Nici nu realizăm ce binecuvântare sunt decât atunci când nu mai sunt. Da, oamenii sunt mai importanți ca lucrurile, motiv pentru care au nevoie de prioritate.
Mulțumiți și când pare ciudat, și când pierdeți, și când suferiți. Aceasta e atitudinea corectă în fața lui Dumnezeu.
Mulțumiți, ca să fiți mulțumiți.
Sursa
