„Saronul va sluji ca loc de păşune oilor şi valea Acor va sluji de culcuş boilor, pentru poporul Meu care Mă va căuta.” (Isaia 65:10)
Dumnezeu promite copiilor Săi, dacă Îl vor căuta continuu din toată inima, că vor avea întotdeauna multă hrană spirituală. Totuși, cei care nu-L caută pe Dumnezeu vor fi goi, flămânzi, uscați, rătăciți și niciodată săturați. Cuvântul spune: „Vei fi flămând… însetat… rușinat” (versetul 13). Dar, de asemenea, spune: „Iată, robii Mei vor mânca… vor bea… se vor bucura… vor cânta de bucurie” (versetele 13-14).
Cei care sunt rămân cu Dumnezeu – vărsându-și inimile înaintea Lui și căutându-L în orice lucru – vor avea putere, autoritate, tărie spirituală, hrană pentru suflet și înțelepciune. Ei vor fi conduși de Dumnezeu într-un loc de odihnă spirituală și de plinătate.
Psalmul 91 este pasajul preferat al Scripturii al multor credincioși. Promisiuni minunate se găsesc în el! Întregul psalm este o revelație a mântuirii izbăvitoare, a păstrării puterii care provine din trăirea într-o atitudine a căutării după Dumnezeu. Persoana care trăiește în acest loc al rugăciunii va avea putere asupra tuturor curselor demonice, a tuturor temerilor, a bolilor și a ciumei – puterea de a propăși, de a vedea rezultate în rugăciune. Însă există o condiție pentru acest lucru, iar aceasta se găsește în primul verset:
„Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt şi se odihneşte la umbra Celui atotputernic” (Psalmul 91:1)
„Stă [rămâne]” înseamnă a trăi în prezența Lui. Vă puteți întreba: „Înseamnă că trebuie să mă rog tot timpul?” Într-un fel, da. Pavel a spus: „Rugaţi-vă neîncetat.“ (1 Tesaloniceni 5:17) Asta înseamnă să-ți lași mintea să rămână ațintită asupra lui Dumnezeu în fiecare oră de veghe.
Dragii mei, de-a lungul zilei, în tot ceea ce faceți, chemați-L pe Dumnezeu în duhul vostru și veți cunoaște puterea și pacea Lui în fiecare pas!
