Sărbătoarea intrării Domnului Isus în Ierusalim a fost numită și sărbătoarea Floriilor, pentru că oamenii au împrăștiat flori pe drumul pe care Mantuitorul a intrat în oraș. Este folositor pentru noi să facem observații pe marginea acestui eveniment, evaluând comportamentul oamenilor și al Mântuitorului. În Israel erau cel puțin patru categorii de oameni, care pot fi împărțite în două grupe:
1. Vameșii și păcătoșii, calificați drept renegații societății.
2. Cărturarii și fariseii, apreciați drept religioșii societății.
Acceptând aceste calificative, remarcăm în contextul Floriilor naivitatea vameșilor și păcătoșilor, dar și răutatea cărturarilor și fariseilor.
I. NAIVITATEA LOCUITORILOR IERUSALIMULUI
1. Oameni nestatornici. Într-un interval de șase zile au trecut de la o extrmă la alta, manifestând absența unui punct de vedere personal.
2. Oameni manipulați. Ei au știut cine este Isus la Florii, însă au cerut condamnarea Lui la moarte câteva zile mai târziu, instigați pe liderii religioși.
II. RĂUTATEA LIDERILOR RELIGIOȘI
1. Asocierea cu oamenii proeminenți „Şi să nu gândiţi că puteţi zice în voi înşivă: „Avem ca tată pe Avraam!” (Matei 3:9). Un fariseu încearcă să se asocieze cu o persană apreciată în comunitate.
2. Sunt motivați de ură și gelozie “Dar fariseii, ieşind afară, s-au sfătuit împotriva Lui, cum să-L facă să piară” (Matei 12:14). Chiar și Pilat a observat că fariseii doreau să-l răstignească pe Domnul din invidie (Matei 27:18).
3. Sunt ipocriți ”Păziţi-vă de aluatul fariseilor, care este ipocrizia” (Luca 12:1).Cuvântul „ipocrit” este un cuvânt grecesc care înseamnă „actor”. În Grecia primului secol ipocriţii (actorii) erau la teatru, unde jucau anumite roluri, dar in viata personala erau ei insisi.
III. BUNATATEA LUI DUMNEZEU
1. Mântuitorul i-a iubit pe oameni. Când coboara dealul să intre în Ierusalim a cunoscut prin Duhul tot ce urma să se întâmple în ultima săptămână din viața umană și a plâns pentru cetate “Dacă ai fi cunoscut și tu, măcar în acestă zi, lucrurile care puteau să-ți dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi” (Luca 19:42). Deși a știut mai dinainte despre trădarea și lașitatea lor, Domnul nu și-a pierdut entuziasmul slujirii, nu și-a făcut slujba cu nepăsare si, nici nu i-a disprețuit. Deși cunoștea faptul că-l vor trada, că-L vor bate și-L vor condamna la moarte, El i-a iubit până la capăt.
2. A împlinit profețiile “pe manzul unei magarite” (Zah. 9:9). Toate cele patru Evanghelii prezinta intrarea Sa în Ierusalim călare pe un măgar. (Matei 21:2; Luca 19:30; Marcu 11:2; Ioan 12:14).
3. A restaurat autoritatea Scripturilor. ‘”Este scris” (vs. 13a)
4. A confirmat scopul Templului ”Casa Tatălui Meu se va chema o casă de rugăciune” (Matei 21:12a). “A dat afară pe cei ce vindeau și cumpărau…” (vs. 12). “A răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei” (vs. 12b). “Ați făcut din Casa Tatălui Meu o peșteră de tâlhari” (vs. 13b).
5. A reintrodus închinarea ”Tu ai scos laude din gura pruncilor, si din gura celor ce sug” (vs. 16).
6. A plâns pentru oameni “Dacă ai fi cunoscut și tu măcar în această zi lucrurile care puteau să-ți dea pacea, dar ele sunt ascunse de ochii tăi” (Lc. 19:42).
Dincolo de ceremonia acestei sărbători, suntem expuși la o mare bogăție de învățătură și corectare a vieții, fiind la un alt nivel de experiență al vieții. Osana, Fiul lui David!
