„Mai iubește o clipă, mai roagă-te încă un ceas,
Nu stinge Duhul în tine, încă puțin a rămas
Mai iartă încă o vreme, mai luptă, nu te lăsa
Căci vine ziua cea mare, când lângă Domnul vom sta!”
Am ascultat aceste versuri și m-am gândit să împărtășesc câteva gânduri cu voi, cu toți cei care încă îl așteptați pe Domnul. Vine Domnul!!! Un adevăr atât de mare și totuși odată cu trecerea timpului, prea puțini creștini mai tresaltă la auzul acestor cuvinte.
Au trecut aproximativ 2000 de ani de când auzim că vine Domnul, dar ne-am obișnuit cu aceste cuvinte ca și când am spune bună ziua. Poate că pentru creștini, de-a lungul vremurilor, a trecut mult timp, dar să nu uităm că pentru Domnul o zi este ca o mie de ani și o mie de ani sunt ca o zi.
Spun cu părere de rău lucrul acesta dar cred că aceasta este realitatea în care trăim. Am obosit parcă așteptându-L, ne-am obișnuit cu o ,,pocăință modernă” în care mersul la biserică a devenit o rutină, trăim în fiecare zi mai mult cum ne place nouă și nu cum Îi place Lui și cei mai mulți dintre noi dormim pe o pernă a nepăsării, cu candelele aproape stinse și untdelemnul pe sfârșit.
Bisericile sunt pline parcă mai mult de spectatori decât de oameni care au nevoie de Dumnezeu și Îl caută. Nu mai suntem atât de sensibili la suferința sau necazul celor din jurul nostru așa cum eram la început, când eram plini de râvnă pentru Domnul.
Am obosit în facerea binelui, bucuria nu se mai vede pe fețele noastre și am început să renunțăm la luptă. Și toate astea și multe altele, acum când mai avem puțin… puțin… Trăim într-o vreme a amorțirii în care Biserica tinde să ațipească.
Este vremea să ne trezim în sfârșit din somn!!! Tot ce se întâmplă în jurul nostru ne spune că Domnul Isus vine, ,,e chiar la uși”. Atât de mulți creștini sunt persecutați și omorâți pentru credința lor în Domnul. Suntem noi gata să ne dăm viața pentru Domnul nostru?Suntem noi gata să ne jertfim copiii, soții sau soțiile noastre de dragul Lui?
Cred cu tărie, din toată inima, că Duhul Domnului ne va întări până la capăt și ne va da biruință. Să ne dezbrăcăm de hainele firii pământești, de comoditate, de ură, de tot ce înseamnă zdrențele acestei lumi și să ne îmbrăcăm în Domnul Isus Hristos. Haideți împreună să ne înarmăm cu toată armătura Duhului, haideți să mai iubim o clipă, să ne mai rugăm un ceas, să nu stingem Duhul pentru că mai e puțin și Domnul vine!!!
Haideți să mai iertăm și să mai luptăm încredințați fiind că Domnul luptă alături de noi și că într-o zi se va întoarce după noi și ne va lua cu El acasă.
Să păstrăm în inimile noastre cuvintele Lui: ,,Eu mă duc să vă pregătesc un loc. Și după ce Mă voi duce și vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine ca acolo unde sunt Eu să fiți și voi.”(Ioan 14: 2b,3); și iarăși: ,,Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce iarăși la voi.” (Ioan 14:18) Să ne întărim și să ne mângâiem unii pe alții cu aceste cuvinte. Să ne gândim că va veni o zi când Îl vom vedea față în față pe Acela pe care L-am slujit pe pământ și vom fi o veșnicie cu El. Ce minunat!!!
Maranata! Domnul nostru vine!!! Vino Doamne Isuse!!!
