Numele lui era Policarp. Era ucenicul ucenicului Domnului Isus, apostolul Ioan. Ai fi spus aceasta imediat ce ajungeai să îl cunoști. Avea aceeași gingășie și compasiune pentru oameni.
Policarp era episcopul bisericii din Smirna. Persecuția anti-creștină reizbucnise. Din nou fiarele sălbatice se hrăneau cu creștinii aduși în arenă. Mulțimea însetată de sânge striga după Policarp, îl voiau în arenă.
Autoritățile au trimis să îl aducă. Câțiva creștini l-au ascuns. Romanii au prins doi tineri credincioși și torturîndu-i, aceștia au destăinuit ascunzătoarea.
Când soldații au ajuns acolo, Policarp i-a invitat la masă. I-a rugat apoi să îi acorde o oră de rugăciune. Soldații i-au oferit-o și l-au privit rugându-se, în timp ce inimile lor se topeau la vederea bătrânului. Se gândeau deja, de ce l-ar da pe mâna mulțimii? Totuși, se aflau sub jurământ așa că l-au luat și l-au dus înaintea proconsulului.
Blestemă-l pe Dumnezeu și te las să pleci.
De 86 de ani l-am slujit. El nu mi-a făcut nicodată rău. Cum aș putea să-mi blestem Mântuitorul? Proconsulul a mai încercat o dată: Atunci măcar jură pe spiritul împăratului și asta îmi va fi deajuns să te scap.
Dacă îți imaginezi că aș face așa ceva, cred că te prefaci că nu știi cine sunt. Ascultă-mă cu atenție, eu sunt de-al lui Isus.
Amenințat cu fiarele sălbatice, Policarp a răspuns: Adu-le aici. Mi-aș schimba poziția dacă ar fi vorba de ceva din rău în bine, dar nu-mi voi schimba poziția de la ceva corect la ceva greșit.
Te voi arde de viu, a amenințat proconsulul. Tu mă ameninți cu un foc care va arde vreo oră și gata, dar focul judecății peste cei răi este veșnic.
Și flăcările l-au înghițit. Ars pe întreg corpul, în gemete grele, a fost terminat prin înjunghiere. A fost îngropat pentru cauza lui Hristos în 22 februarie 155 AD. O zi tragică, dar victorioasă.
În fața unei astfel de mărturii, cuvintele Domnului Isus răsună ca un ecou: Şi ce foloseşte unui om să cîştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul? Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său?
Dacă ar trebui, ai fi gata să îți sacrifici viața pentru sufletul tău?
Cuvintele Domnului Isus, din nou, ne ies în întâmpinare: Cine îşi iubeşte viaţa, o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta, o va păstra pentru viaţa veșnică. (Ioan 12:25)
Îți vezi sufletul mai important decât viața?
