Iți aducem mulțumire, Doamne

Îți aducem mulțumire, Doamne, pentru-a Ta îndurare, pentru noptile de beznă, pentru zilele cu soare, pentru pâinea de pe masă și bucatele bogate, pentru darurile multe pe cărare presărate.

Îți aducem mulțumire, Ție, Cel din veșnicie, pentru pacea minunată din a Ta Împărăție; pentru blânda-Ți mângâiere ce ne-o dai la vreo răscruce, când pe umeri ne apasă noduroasa greaua cruce.

Și îți mulțumim, Isuse, ca în sfintele-Ți cuvinte, ne-ai lăsat puterea vieții ca să mergem înainte. Vrerea Ta placută, bună, nimeni n-o poate răpune, toate se-mplinesc la vreme dupa-a Ta înțelepciune.

Îți mai mulțumim, o Doamne, pentru culmile-nsorite, cu întinse orizonturi de nădejdi nemărginite; Dar îți mulțumim și pentru noaptea când s-a stins deodată, steaua ultimei speranțe de pe bolta-ntunecată.

Îți aducem mulțumire pentru tot belșugul mare, ce coboară de la Tine ca o ploaie pe ogoare; și tot mulțumiri Ți-aducem când n-avem nimic pe masă, și când ne încerci credința, și puterile ne lasă.

Îți aducem mulțumire când iubirea-Ți nesecată, ne îndeasă-n saci belșugul cu măsura clatinată, dar și atunci când stăm de veghe și ne arde așteptarea, tot în cinstea Ta, Isuse, noi îți înălțam cântarea.

Autor: Valentin Popovici