As îndrăzni sa va intreb: Aveți amintiri cu Dumnezeu? Știți, noi avem capacitatea de a doza prezentul, asa încât, în viitor el sa devina o amintire plăcută. Ne înregistrăm evenimentele majore ale vieții, nu vrem sa se piardă anumite activități, întâlniri cu oameni dragi, implicarea în anumite proiecte, etc Ce facem peste ani? Ne uitam la ele, le rememoram și poate spunem: “ce fain a fost…”, “Ce tânăr eram…”, “Parca a fost ieri… N-am sa uit vreodata ce-am trăit atunci !”
Cate înregistrări avem din trăirile cu Dumnezeu? Dar din întâlnirile cu El? Mai păstrați amintirea colaborării cu El în proiectele vieții? Dacă ar trebui sa scoatem arhiva amintirilor, avem “poze sau video” și cu Dumnezeu? Sunt tare frumoase amintirile legate de părinți, de copii, de prieteni, de partenerul de viata, dar cele legate de Dumnezeu sunt inegalabile !
Adu-ți aminte întâlnirile acelea speciale cu El, când în tăcerea nopții te prosternai la pământ ca să-i ceri ceva pentru tine sau pentru casa ta!
Adu-ți aminte momentele acelea grele din trecut când parca erai de plumb și totul era de plumb, dar el te-a eliberat!
Adu-ți aminte ziua când viata ta putea sa fie smulsa de pe pământ, dar Domnul ți-a prelugit-o!
Adu-ți aminte de trecutul tău modest și gândește-te ce ai și cine ești în prezent!
Adu-ți aminte călăuzirea Lui de peste ani și gandeste-te la deciziile vieții!
Adu-ți aminte ocazia întâlnirii cu El, cum te-a schimbat și te-a acceptat sa fii al Lui pentru veci de veci.
Cu siguranță, aceasta lista poate fi foarte mare, întrebarea este avem aceste amintiri cu Dumnezeu? Dacă da, improspatati-va memoria cu ele, va va face bine! Dacă nu le aveți, căutați sa le dobândiți!
Adu-ți aminte de tot drumul pe care te-a călăuzit Domnul…” – Deuteronom 8:2
