În 2 Cronici 20 citim că regele Iosafat a primit un mesaj înspăimântător: „O mare mulțime înaintează împotriva ta de dincolo de mare, din Siria,....în spaima sa, Iosafat și-a îndreptat fața să caute pe Domnul și a vestit un post pentru tot Iuda” (2 Cronici 20:2-3).
Terifiat, regele lui Israel, Iosafat a proclamat o mare întâlnire de rugăciune: „Iuda s-a adunat să cheme pe Domnul” (20:4). Pe când poporul se adunase pentru a căuta pe Domnul, Iosafat a făcut următoare rugăciune: „Nu știm ce să facem, dar ochii noștri sunt îndreptați spre Tine!” (20:12).
Iată, probabil, una din cele mai întunecate clipe ale lui Israel. Se aflau în fața propriei lor anihilări și nu exista nici o cale de a opri inamicul invadator. Care a fost răspunsul lui Dumnezeu pentru poporul Său în acel ceas? „Nu vă temeți și nu vă înspăimântați dinaintea acestei mari mulțimi, căci nu voi veți lupta, ci Dumnezeu” (2 Cronici 20:15).
Când poporul a auzit acest cuvânt, ceva înăuntrul lor s-a stârnit. Au auzit un cuvânt din partea Domnului. Acum, în timpul acestui ceas de întunecime, în inimile lor s-a înălțat credința — și au început să laude (2 Cronici 20:18-19).
Duhul Domnului s-a manifestat în mijlocul adunării. Și, pe când laudele poporului se înălțau spre ceruri, Domnul a trimis un înger puternic să așeze o ambuscadă împotriva inamicului ce se apropia. Închipuiți-vă cum un singur înger al lui Dumnezeu a nimicit acea întreagă armată!
Într-un singur moment rapid, victoria era a lor. Ceea ce părea pentru poporul lui Dumnezeu o oră întunecată a devenit pentru ei ceasul lui Dumnezeu de izbăvire.
