Cunoscătorii spun că mintea umană, odată extinsă la nivelul unei idei, niciodată nu mai revine la forma ei inițială. De exemplu, nu ai cum, odată ce ai cunoscut o persoana și ai trăit alături de ea, nu ai cum să revii la forma la care ai fost înainte de a o cunoaște. Niciodata! La fel, nu ai cum să fi fost în credință și, dacă te hotărăști să te lepezi de ea, să ai pretenția că revii la forma la care erai înainte de a-L cunoaște pe Dumnezeu! Nu se poate așa ceva! Cu niciun chip! Nimeni nu mai poate să revina la forma la care a fost înainte!
Se vorbește foarte ușor despre faptul că pe Noul Pământ nu vom mai ști nimic, însă este ceva ce nu se va șterge acolo – dovada rănilor din palmele Lui, la care, dacă se uită cineva, vede o istorie. Este adevărat că binele va triumfa și răul va fi biruit prin bine, dar să nu ia cineva în chip ușuratic rănirea unei alte inimi, în speranța că se va uita. Omul rănit, într-adevăr se va vindeca, dar efectele pe care cineva le lasă în viața lui se vor vedea mereu.
Iosif a zis fraţilor săi: “Apropiaţi-vă de mine.” (Geneza 45:4) Știi de ce vezi pe fratele tău ca pe un lup, sau o fiară, sau în orice alt fel? Pentru că nu te apropii de el, nu știi cine este cu adevarat! Apropie-te de omul pe care îl urăsti, privește mai de aproape și s-ar putea să ai surpriza să nu-l mai vezi la fel!
Evident că ți-e frică să te întâlnești cu cineva cu care nu ești bine și ai vrea să eviți pe cât posibil întrevederea cu el. Însă istoria lui Iosif ne învață că nu e de folos să ne ascundem capetele în nisip, sau unii de alții, ci trebuie să venim mai aproape. Iosif face pentru frații lui, același lucru pe care îl făcea pentru oamenii din închisoare. Acolo se ocupa de starea lor sufletească – veghea asupra întristărilor lor.
Acesta era pentru Iosif un mod de viață, nu doar un eveniment. Cineva care are această aplecare asupra oamenilor, nu va fi indiferent când vede chipul unui om într-un fel, sau altfel. Va sesiza imediat diferența. El le spune mai departe: “Acum, nu vă întristaţi şi nu fiţi mâhniţi că m-aţi vândut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viaţa m-a trimis Dumnezeu înaintea voastră.” Cu alte cuvinte le spune: “Haideți să uităm capitolul acesta din viața noastră!” Acesta este răspunsul unui om care trăiește potrivit îndemnului: “Nu eu, ci El!”
