Există criză de oameni în societatea noastră. Există doctori, ingineri, muncitori, agricultori, psihologi, jurnaliști dar, prea puțini oameni, oameni.
La bacalaureatul de anul acesta elevii de liceu de la uman trebuiau să scrie despre relația dintre două personaje la alegere din Moromeții lui Preda. Întrebarea este câți mai citesc cărți azi? Că majoritatea se pricep la știrile din sport sau la ce se mai poartă nu e un secret.
De obicei cititul de cărți îți deșteaptă universul. Scopul școlii acesta este, să formeze oameni. Să-i formeze nu pentru Bac sau facultate ci pentru viața de zi cu zi. S-ar putea să fie destui din cei care nu citesc sau care nu învață dar care să aibă o mulțime de lucruri în viața asta. Dar important nu este să ai.
Ceea ce nu s-a înțeles în societatea asta din urmă este că școala nu e făcută ca să te învețe să fii deștept cu scopul de a obține cât mai multe lucruri, să nu-ți lipsească nimic din ce dorești. Ideea școlii este să fii deștept dar și pentru folosul altora. Deci, să fii nu să ai.
Școala este un eșec atât timp cât părinții nu-și învață copiii de mici că în viață trebuie să fii, să lupți, dar să ai milă, să iubești, să ajuți, să fii om.
Dumnezeu iubește toți oamenii dar mai ales pe cei care sunt oameni. Să fii om e cea mai mare provocare din viață dar și cel mai frumos lucru. Când te uiți în urmă să poți spune ca și Pavel, călcați pe urmele mele…
Urmele omului om duc la Isus.
