A fi sare și lumină costă…
Aceste două elemente se numesc consumabile. Sarea se dizolvă, becurile se ard și ce este și mai dureros este că lumina nu luminează în beneficiul ei, ci al altora și nici sarea nu-și pătimește dispariția în folosul ei.
Umplerea cu Duhul Sfânt e pentru alții, nu pentru tine. Ce ai să nu fi primit? Și orice dar ținut pentru tine te transformă în Lucifer, primul care a încercat să tragă folos după lumina primită. Dar să nu uiți că vei avea o răsplată.
Când a murit Tabita, o văduvă pe post de sare și lumină, au venit văduvele la Petru, arătându-i hainele cusute de aceasta pentru săraci. I-au arătat și andrelele lăsate, apoi i-au dat o listă cu cei ce așteptau o bluză cusută în buza iernii. Iar Petru, înduioșat de bocete și nevoie, a înviat-o în numele lui Hristos.
Așa că fiți veseli și bravi. Până la risipirea totală nu mai e mult, iar evaporarea de acum e veșnicia de mâine.
Sare și lumină.
Ce poate fi mai frumos, mai efemer și mai trainic?
– fragment din ‘A XI-a poruncă’ –
